prometheus a fost

Ok. E despre o rasă de extratereştri care în perioada cambriană inseminează Pămîntul cu primul ADN, din care ne tragem şi noi, şi către sfîrşitul sec. 21, arheologii găsesc un fel de hartă stelară în nişte picturi rupestre, şi acea hartă pare că duce spre extratereştri, care nu se ştie cum sunt. L-am văzut la Cityplex Braşov împreună cu prietenul meu din Codlea, Marian Stoica, alături de care tot merg la diverse filme (am fost la titluri cum ar fi Machete, Predators, Inception, The Avengers şi acum aşteptăm cu nerăbdare Batman 3 şi, dacă mai suntem ok pînă atunci, The Hobbitt etc), şi mi-a plăcut, deşi pe parcurs am tot comis aşa-zisa greşeală mentală de a mă aştepta la ceva mai bun sau măcar la fel ca Alien din '79, deşi citisem înainte, pe forumul de pe imdb, că filmul totuşi n-ar fi prequel DIRECT pentru Alien, ci mai degrabă un fel de spinoff, mă rog, termenul-cheie era "set in the same fictional universe".

Dar, să fim sinceri, pt Prometheus s-a făcut multă promovare, foarte multă şi foarte gălăgioasă, şi atît Scott cît şi Lindelof au scos la înaintare (prin multe trailere şi cîteva video virale foarte mişto, vezi pe cel cu David) aşa-zise elemente de legătură cu filmul original, şi în interviuri au fost cît se poate de evazivi, îndeajuns de evazivi şi criptici încît să nu pregătească aşa cum trebuie fanii înrăiţi ai seriei, pt dezamăgirea pe care au avut-o imediat după lansare. Deci Prometheus este un fel de lamă cu două tăişuri, de fapt cu trei: fanii hardcore Alien vor fi dezamăgiţi pt că filmul nu e prequel direct, şi o să spună lucruri de genul "Prometheus e cum a fost Phantom Menace pt seria Star Wars", adică dezastru, (asta a spus-o un user de pe imdb, şi atunci cînd am citit m-am speriat puţin pentru că încă nu văzusem filmul), fanii mai puţin hardcore vor fi ceva mai înţelegători şi vor spune că da, accept ideea ca acţiunea să aibă loc în acelaşi univers, şi da, ar fi totuşi prea previzibil ca ultima scenă din Prometheus să fie o punte megavizibilă, mură-n gură către Alien, şi în fine, ultima categorie, care ia filmul ca pe un produs 100% de sine stătător, şi îmi pare oarecum rău să zic, dar ăştia ar fi cei mai sinceri, şi de la ei nu ar veni multe laude, pentru că Prometheus nu e un SF foarte foarte bun, aşa cum a fost de exemplu District 9, chiar dacă e despre originile omenirii, credinţă şi pericolele enorme şi urîte al cosmosului (teme mari, adică).

Eu unul sunt un spectator undeva între a doua şi a treia categorie, deşi a fost o vreme cînd mi-au plăcut mult filmele astea (ţin minte că eram prin clasa maxim a 4-a, şi făceam un curs de calculatoare la un unchi de-al meu, şi în seara aia de care povestesc nu făceam curs, dar totuşi a rămas în minte ca o seară interesantă din două motive: 1) am rămas pînă tîrziu cu tata la unchi, şi în timp ce ei făceau treburi diverse, eu m-am jucat pe calculator pînă am făcut pipi pe mine, şi 2) - aşa, cu pipi pe mine, pe pantaloni, am umblat de la casa unchiului pînă la mine acasă, unde eram entuziasmat pentru că tocmai începea alien 3 de david fincher, care mi-a plăcut şi îmi place şi acum probabil mai mult ca partea a 2-a). Şi da, de un an şi ceva de cînd am auzit că Ridley Scott o să "se întoarcă la rădăcini", în mintea mea a fost numai alien, alien, clar filmul trebuie să fie la nivel de Alien, sau pe-acolo. Dar pe de altă parte, am ajuns să-mi dau seama că gîndeam într-un fel prost, pentru că de fapt eu mizam mult pe previzibilitate, pe reluarea aceleiaşi formule, cînd de fapt ar fi trebuit să zic "ok, Ridley Scott, poate ar fi bine să încerci altceva, pt că doar nu te apuci acum să încerci să te egalezi pe tine într-o chestie pe care deja ai făcut-o impecabil, fă altceva, deci, surprinde-mă".

Şi aici e problema: în Prometheus, Scott a dat dovadă din plin de faptul că pe cît e el de bun la filmarea absolut frumoasă a lucrurilor, pe atît e de delăsător cînd vine vorba de scenariu, şi mă refer aici la colaborarea cu John Spaihts, care înainte de Prometheus n-a scris decît The Darkest Hour, care e un SF mic şi foarte prostuţ, cu nişte alieni făcuţi din energie care atacă Moscova, dar ieftin făcut, dialoguri proaste proaste, situaţii pe care deja e clişeu să le mai numeşti clişeu, şi parcă şi efecte din 1993, mai ales către sfîrşitul filmului. În fine, la scriere a colaborat şi Damon Lindelof, care a scris mult şi la Lost, ceea ce nu înseamnă neapărat că a fost o mană cerească pentru Prometheus, eu zic că dimpotrivă, şi zic că Prometheus suferă de chestia de care suferă majoritatea filmelor care au mai mult de un writer: dau impresia că ar fi lipite prea sincopat, că trecerea de la o situaţie la alta se face ca din topor, şi la Prometheus chiar aşa se simte, asta şi din cauza editării, care cînd e foarte alertă şi n-ai timp să urmăreşti ce se întîmplă, cînd o lălăie cu scene care ar merge foarte bine scurtate, de dragul egalităţii, a menţinerii unui ritm cît de cît egal pe toată durata de 2 hr şi 6 min. Şi încă ceva legat de Lindelof, mie mi se pare un scenarist care mizează mult pe twist-uri de mare şoc (Prometheus nu le are, şi e ok) pe care le inserează mult prea abrupt şi tras de păr, şi pe care nu le rezolvă pînă la capăt aşa cum ar trebui (Prometheus suferă de asta), adică exact lucrul pe care l-a făcut şi în Lost (aici s-ar putea băga contraargumentul cu "da, dar aşa este mai palpitant, mai deştept, să laşi întrebările fără răspuns în mod intenţionat, să le găseşti tu interpretări, să etc etc..." dar eu ce să fac dacă rezonez mai mult la un storyline pe cît de liniar, pe atît de puternic şi clar redat, cum e în Alien 1 - da, am ajuns în categoria aia de fani, prima :), dar trebuie date contraexemple, şi dacă e din aceeaşi serie, de ce să nu dau). Da, deci Lindelof e scenaristul acela care poartă căciulă şi în interior, ochelari groşi, e chel şi cool, dar nu ştiu ce să zic, sincer nu-mi place că Scott a colaborat cu el, Scott vine de altundeva şi Lindelof de altundeva, Lindelof e bun la făcut proiecte mai de tineret gen Star Trek 9, şi mi se pare că dacă eşti fan înrăit Alien, nu înseamnă neapărat că poţi să faci o treabă foarte bună la contribuirea cu un film pt serie, fie şi ceva extrem de marginal legat, cum e Prometheus. Nu zic că Prometheus e Alien vs Predator pt serie, doamne fereşte, dar după ce vezi partea 1, 2, 3 (şi chiar 4), e greu să te detaşezi de feelingul Alien şi să intri în feelingul Prometheus.

Mie nu mi-a plăcut faptul că sunt prea multe personaje, una la mînă, adică prea multe personaje minore, de umplutură, care mişună pe lîngă 3-4 de bază, ca să zic aşa. La începutul filmului scrie că echipajul navei e format din 17 persoane, şi m-am gîndit atunci "e greu să faci din fiecare un personaj care să-ţi rămînă în minte după ce ieşi din sala de cinema, pentru că eu, vlad drăgoi, am tot dreptul să am pretenţia asta, şi dacă un personaj nu mi-a rămas în minte, înseamnă că e un personaj făcut prost". Acum iar o să revin la Alien 1, deşi simt că mă tot contrazic într-un mod aiurea, însă efectiv îmi vin în minte figurile personajelor şi situaţiile în care sunt ele în anumite momente (ştiu şi actorii pe de rost, fără să mă uit pe imdb, jur: în afară de Sigourney Weaver mai sunt Veronica Cartwright care pînă în ultimul moment a crezut că ea o să aibe rolul principal, apoi Tom Skeritt în rolul căpitanului, Ian Holm androidul rău, Yaphet Koto, Harry Dean Stanton şi John Hurt, şi un negru foarte înalt pe care Ridley Scott l-a cunoscut într-un bar şi l-a pus să îmbrace costumul de Alien. Şi pisica Jonesy. Deci după părerea mea, dacă ar fi scos personaje din Prometheus ar fi fost mai bine, mai aerisit (efectiv mi s-au părut că sunt ca actorii ăia figuranţi pe care îi vezi într-un episod din Star Trek cu Jean-luc Picard, personaje care mişună pe holuri şi apasă pe butoane, şi cam atît). Prea multe personaje, Ridley Scott. Însă acelea principale mi-au plăcut: Michael Fassbender e un actor fenomenal şi aici îl joacă pe androidul David bestial, am ştiut că o să fie aşa de cînd am văzut acel viral cu prezentarea produsului David; apoi e Noomi Rapace în rolul unei arheoloage, care nu e rea, mai ales că mie îmi place de ea mult, îmi place figura ei şi faptul că e mică şi drăguţă şi a jucat în Girl With the Dragon Tattoo bine; mai e Charlize Theron care joacă bine şi Idris Elba, căpitanul care e aşa, foarte cool şi totuşi implicat serios în treburi. Şi mai joacă şi Guy Pearce în rolul lui Peter Weyland, omul care a fondat corporaţia Weyland, element recurent în toată seria. Şi Guy Pearce îmi place mult, cam în orice joacă, vă recomand Priscilla Queen of the Desert, din 1994, şi apoi Memento sau the King's Speech, ca să vedeţi cît de versatil poate să fie Guy Pearce.

Închei, pentru că m-am lungit mult (iniţial am vrut ca toată povestea asta să fie "ok" :), o postare avangardistă, însă m-am gîndit că merită mai mult) şi spun că Prometheus e un film de văzut, clar de văzut, de 7 spre 8 aşa, dacă nu sunt alte titluri bune pe program, e ceva între o peliculă SF cu multă şi fără creier acţiune, şi o operă foarte filozofică, gen 2001 Odiseea Spaţială (paralela e chiar deşteaptă, mă bucur că am făcut-o pentru că şi în 2001 se vorbeşte tot despre originile omului, doar că de la un anumit punct, cînd deja eram maimuţe). Nu vă aşteptaţi să fie Alien, are cu totul alt ton, mult mai "deschis", mai orientat către explorare şi aventură, decît către retragere, spaimă şi fugă, şi în aspectul ăsta mi se pare că reuşeşte destul de bine.