I.
multă dragoste
nu pot ca să mai dau
la toţi
adevăr e că ursu bun
îşi linge unsoarea cînd
iarna
rupe din bîrlog
aşa şi eu din măsele
şi eu din tălpi
firimituri dezgrop de prin
găurele
piele
pasăre umflată
care adun gînduri şi
scrîşniri
cît să termin urît de tot
3 sferturi din voi
II.
cum să nu trebuiască
să fiu oblojit
mariane şi liviule
florine cum să nu
după ce voi mi-aţi făcut
următoarea:
am ieşit în pauză să jucăm
pătrăţica cu mingea mea
în faţă la bunică-mea care
era foarte aproape
de liceu. în alea 10 minute
dacă mi-aţi şutat mingea de
2 ori. apoi
unul din voi a dat tare
în josul străzii şi am fugit
bucuros
că prind şi eu. cînd m-am
întors eraţi
toţi cu spatele şi vă
îndepărtaţi
încet, fără să mă fi
strigat.
se sunase.
iubire de om mai puţină ca
atunci
eu n-am avut în suflet la
mine
mariane şi liviule
florine
vlade –
cît de împuţiţi vi-s puii
cît de largi
vis gîştele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu