de departe cea mai faină carte a anului, mai faină şi ca a mea.îmi permit ca să pun aici cîteva texte:
****************************************************
Moartea - V
ne aşezăm pe o terasă
cu vedere spre ocean pescăruşii
ţipă ascuţit rotindu-se deasupra
valurilor
moartea începe să mănînce mult
mă moarte spun ai auzit că daniel
a murit?
s-a spînzurat în bucătărie de clanţa
uşii
a început să se facă frig
adie vîntul şi zantadeschia îşi
scutură frunzele zice moartea
aud paşi pe valuri se întunecă
ai stins cumva lumina?
simt că tremuri şi glasul acesta parcă
nu-i al tău mai zice moartea
daniel, îmi amintesc de el
se opreşte un moment din înfulecat
atent la fulgerul ce despicase
în două
o belugă de culoarea
zmeurei
Daniel / 1 – V
o vreme am stat la grasul de
cherecheş
ţi-l aminteşti? – era mai mare ca noi
cu vreo doi ani
ne bombardam cu pietre ne jucam de-a indienii
ştefan cel mare şi turcii
acum e gropar locuieşte cu cinci copii şi concubina
într-o casă dărăpănată la marginea
morţăriei
îl ajut să sape gropi aşa-i de gras că nu mai poate
ieşi din mormînt
de ce te-ai umflat aşa de tare l-am întrebat
pentru că mănînc inimă
de mort la grătar
mi-a răspuns
VII
scoatem ultimele lopeţi de
pămînt
ne aşezăm obosiţi pe fundul gropii
mi-ar plăcea să stau aici toată viaţa zic
nu aş avea nevoie de nimic
poate de nişte cărţi şi un coltuc de pîine
neagră
o, nu-ţi face griji la mine găseşti totdeauna
masa pusă îmi plac copiii sunt mai fragezi
şi mai gustoşi
oricum îi mănîncă
viermii
eu de ce să n-am parte de o bucată
tînără
se fărîmă uşor cu dinţii
căci şi eu sunt un biet ciormag
imbecil
cu dinţi împuţiţi zice grasul
mă fascinează
fata lui aia mare ştefana
are zece ani şi părul moale
ca mătasea de porumb
am sărutat-o în dosul
unei cruci
mi s-a sculat
3. veniseră cu căruţele în
valea noastră
dădeau baloane colorate pe sticle şi borcane
am adunat repede din pod toate sticlele şi borcanele
le-am pus într-un sac de pînză pe drum m-am
întîlnit cu tata era beat turtă mi-a luat sticlele
mi le-a spart de cap una cîte una am stat şase luni
în spital cînd am ieşit n-am mai recunoscut cătunul
pe uliţă mirosea puternic a praf de puşcă pereţii
casei erau mînjiţi cu sînge cîinele nostru zăcea
pe prispă cu falca smulsă în pîrîu se strînseseră
o mulţime de oameni femeile îşi smulgeau
părul din cap urlau ca dracii l-am văzut pe tata
alergînd cu cuţitul prin apă după soră-mea
îmbrăcată în rochie albă de mireasă apoi pe mama
cum a ridicat toporul i l-a înfipt în spate
Federiţa / 1 – VIII
cînd se trezeşte
argentina fata cu ochii aurii
şi cosiţe
întunecate
se suie pe acoperişul federeului
sare în gol fără să spună nimic
preoţii din oraş nu vor s-o-ngroape
nu vine nimeni la ea să-şi ia rămas bun
zace o lună la morgă în frigider
trupul mort al argentinei este apoi tranşat
înghesuit într-un sac negru de plastic
cîteva zile au hrănit cu el cîinii
miliţienilor
puţinele rămăşiţe de pe fundul sacului
fură împrăştiate pe cîmp
ploaia a căzut atunci cu putere peste mirişte
a prefăcut sîngele uscat în mii
de păianjeni
care s-au grăbit să urce treptele
federeului
IX
înainte de culcare
goanga ne curăţă de păduchi
pe noi fetele nu ne tunde zero
ca pe băieţi
cu un cuţit ruginit ne taie cosiţele
ţepene
ne toarnă în cap petrol
schimbăm aşternuturile punem
pe paturi cearceafuri curate
eu mă salt în patul argentinei
de lîngă perete
într-un colţ al saltelei găsesc
un bileţel împăturit
goanga anunţă stingerea
îmi bag capul sub pătură
aprind lanterna citesc:
NU VREAU SĂ FIU
FUTUTĂ
DE SECURIŞTI
FUTUTĂ
DE SECURIŞTI
Federiţa / 2 – IV
am dat declaraţie directorului tîmpeanu
am scris: de la meci am greşit drumul am alunecat
în rîpa măluţului pe stînci
tanti nuşi croitoreasa mi-a spus: puteai să mori
ai avut noroc
doctorul federeului mi-a tratat criza
violul l-a băgat sub preş
nu a vrut să mă trimită la spital mi-a spus
am eu grijă de tine dacă mi-o sugi
ce gust am m-a întrebat din senin după ce o luasem
în gură îngenuncheată pe covor i-am răspuns:
de ridiche bere de munhen
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu