anx

mă simt bine
dacă sub farfurioara ce acoperă
bolul mic portocaliu de plastic găsesc
resturi de salată nu mă simt
bine dacă tot acolo
bălteşte coclit mujdeiul alb
în care cineva ar putea foarte
uşor să preseze un cap
înecîndu-i canalele cu doar
sunetul bulbucilor gazoşi
de usturoi

şi vlad a pierdut

şi singurătatea cea bună
dispare
la fel cum se anunţă
apropierea nesigură a unei bătrîne urîte
de locul neocupat
de lîngă tine: cu cîteva scaune înainte
vă prindeţi privirile tu căşti în urechi vrei să nu ea
scîrbă transpiraţie încă nu ştie unde să &
pînă la urmă ajungi să-i aşezi bagajele
lîngă unicul tău rucsac primind
zeci de mulţumiri
la care nu ştii*
să răspunzi












____________________
*vrei

non stop

privindu-mă, începi să crezi şi tu că

aş fi un tată foarte bun
pentru băiatul
care
îşi strigă mama de 3 ori îşi
pune 2 degete la tîmplă
şi sare