marți, 27 mai 2014

3 poezii de r bucur



anul 1978

a fost extrem de bogat
           în evenimente
           pentru cei din jur
           cu semnificaţie
           pentru mine neclară
am fost la sibiu
ceea ce a însemnat împăcarea
cu sandu am fost
la cozia carissimus magister
ne învăţa să gîndim semiotic
mi-am picat examenul de lrc
şi am luat 9 în toamnă elisabeta
m-a consolat de faptul că ariadna
mi-l prefera pe călin
şi apoi s-a întors la aviatorul ei
am fost la iaşi „o nouă generaţie de poeţi”
prezentată de laurenţiu ulici
la cluj unde am cunoscut-o pe oana
mirosul de mici şi zăngănitul halbelor de bere
urcă pînă la mine de la terasa
alăturată mă duc să-mi continuu
reveriile în parc sub o salcie
lîngă o cascadă artificială citind
montale contemplînd apusul soarelui
alţi vilegiaturişti care mănîncă
seminţe joacă
cărţi dezleagă
cuvinte încrucişate mă obsedează
o sintagmă dintr-un poem (propriu!)
„greutatea cernelii pe hîrtie” fără
să fiu în stare să-mi aduc
aminte restul poate
e cazul să
găsesc o nouă imagine fericită
care să rămînă
                                           - ea singură –

după ce a transformat
faptele în cenuşă


Richard al treilea, I, 1

deschizi
uşa şi apoi poarta
încuiate cu grijă în urmă
o iei pe stradă
                             vagabond fără acte
                             fără un ban
                             pornit spre muntele penglai
te opreşti sub un bec
(„Fulgii zbor, plutesc prin aer”?)
şi dînd dovadă de un eclectism
luminat aştepţi crăiasa
zăpezii îţi aminteşti
cuvinte ciudate de pildă hipotermie
pulovărul e totuşi gros căciulă
şi mănuşi nu ţi-ai luat
şi fetele iresponsabilule
înapoi acasă că şi-aşa
s-a stins lumina crăiasa
se va rătăci noroc
că-ţi cunoşti casa
şi pe întuneric

ca cîrtiţa


salată de fructe

nici nu-i ceva nou pe timpuri
era chiar şi un cîntec
dar acum vreau să vorbesc
despre ananas portocale
banane mere pere piersici
cireşe vişine căpşune
- eventual sub formă de compot -
strînse cu grijă peste an
şi despre cum ne adunăm
toată familia în jurul mesei
în noaptea de anul nou
ca un melc în cochilie
ne luăm de mîini şi
renunţăm la metafizică
şi la simboluri
şi ne bucurăm
că trăim

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu