ovio olaru

ce frumos e bătrânu care bălește în autobuz

n-o zic cu ironie. Chiar e frumos,

și zarzavaturile lui cele mai verzi

cum le duce acasă la găini

asta e viața adevărată

io am citit proust și-am plâns

da nu m-a impresionat așa tare

și nici în filmele pe care le-am văzut

deși n-am văzut multe,

n-am găsit expresii mai frumoase

pentru lucrurile mișto din lumea asta

decât puține, și pe ălea le-am uitat

de multe ori mi-am zis

hai, creier prost, scapă-mă de nostalgie

dar am rămas cu bătrânul din autobuz

și amintirile simple care-mi râcâiau în creier cu lingurița

gen dragostea unei femei

ce bine-i s-o simți în pat, caldă cum e ea dimineața

și chiar dacă ți se scoală

știi că e dragoste adevărată

asta e concluzia și după aia

gândirea eșuează în clișeu.

Fericirea-i un negrotei de cartier

negrotei care te bate și-ți vorbește urât

te bate și-ți ia banii.