"În Laredito s-a lăsat deja înserarea. Liliecii îşi iau zborul din cuiburile lor din tribunal şi turn şi se rotesc deasupra aşezării. Aerul e încărcat de mirosul de cărbune ars. Copii şi câini stau ghemuiţi lîngă pridvoarele de pământ şi cocoşi sălbatici bat din aripi şi se aciuează pe crengile pomilor. Umblă pe jos, aceşti tovarăşi de arme, pe lângă un zid golaş din chirpici. Dinspre piaţă se aude slab muzică de orchestră. Trec pe stradă pe lângă un car cu apă şi trec pe lângă o spărtură în zid unde la lumina unui foc slab de forjă un bătrân bate metalul în forme. Trec pe lângă o casă unde stă în prag o fată tânără a cărei frumuseţe e una cu florile din jur.
Cum se sfârşesc poveştile astea. În confuzie, blesteme şi sânge. Şi-au văzut de băuturile lor şi vântul sufla peste străzi, stelele de pe cer scăpătau către apus şi tinerii ăştia s-au luat la harţă cu alţii, s-au spus vorbe care n-au mai putut fi îndreptate şi în zori băiatul şi al doilea caporal au îngenuncheat la căpătâiul băiatului din Missouri căruia îi zicea Earl şi l-au strigat pe nume, dar el n-a mai răspuns."
Cormac McCarthy - Meridianul Sângelui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu